CENTRUL ŞI PERIFERIA În celelalte metode, peste tot în metodele moderne, educatorii au o preocupare fundamentală: a studia caracterele minţii copilului şi în general s-ar putea spune, legile psihice care trebuie să călăuzească pe educator în învăţământ: învăţământul trebuie să se „predea” după aceste legi. E adevărat că în pedagogia modernă există un principiu care [...]
Archive for the ‘Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă’ Category
Cap. VI – Centrul şi periferia
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 6, 2009 | Lasă un comentariu »
Cap. V – Pregătirea spirituală a învăţătorului
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 6, 2009 | Lasă un comentariu »
PREGĂTIREA SPIRITUALĂ A ÎNVĂŢĂTORULUI Învăţătorul nu trebuie să-şi facă iluzia că se poate pregăti pentru datoria sa numai studiind lucruri, adică formându-şi o cultură. Înainte de toate, el trebuie să pregătească în el însuşi „aptitudini” de ordin moral. Există un punct central al chestiunii, care se referă la modul de a privi copilul. El nu [...]
Cap.IV – Adultul şi copilul
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 6, 2009 | Lasă un comentariu »
ADULTUL ŞI COPILUL În educaţie, idealul (care este dat de intuiţiile educatorilor) este adeseori în contradicţie cu realitatea. Iată expresia unora din aceste idealuri: copilul trebuie să aibă dragoste de învăţătură, să facă exerciţiile cu multă tragere, să fie disciplinat; sau: copilul să fie liber şi fericit în bucuria de a munci; familia şi şcoala [...]
Cap.III – Adultul şi copilul în educaţia nouă
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 5, 2009 | Lasă un comentariu »
ADULTUL ŞI COPILUL ÎN EDUCAŢIA NOUĂ Multe ştiinţe s-au născut pe baza aşa-zisei „educaţii moderne”. Teoriile şi realizările practice de azi au toate o bază greşită. Greşeala se poate rezuma în puţine cuvinte: întotdeauna şi prin orice mijloc, cu blândeţe sau cu violenţă, cu răsplată sau cu pedeapsă, adultul crede că el trebuie să facă [...]
Cap.II – Cele două vieţi
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 5, 2009 | Lasă un comentariu »
CELE DOUĂ VIEŢI Copilul nu este o fiinţă debilă. Nu vom spune că sămânţa (care, cum se ştie, este embrionul plantei) este o plantă debilă. Nici nu vom spune că omida este un fluture debil. Sunt mai curând nişte acumulatori de puteri ascunse şi comori tainice de forme desăvârşite pe care ochiul nostru nu le [...]
Cap. I – Noul născut
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 5, 2009 | Lasă un comentariu »
NOUL NĂSCUT Mulţi cred că şcoala cea mai de dorit pentru copii ar fi aceea care ar copia familia şi în care învăţătoarea s-ar purta ca o mamă (spre ex. „l’ecole maternelle” – în franceză). Nu suntem de această părere. Nu există pe lume nici un loc care s-ar putea reproduce spre fericirea copilului. Copilul [...]
Copilul (prefaţă)
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 5, 2009 | Lasă un comentariu »
PREFAŢĂ la ediţia din 1991 În ianuarie 1931, am avut şansa de a o cunoaşte pe marea educatoare italiană Dr. MARIA MONTESSORI. Eram în al doilea an de activitate ca profesor în învăţământul secundar, când, la recomandarea fostului meu profesor de pedagogie Ion A. Rădulescu Pogoneanu, am fost trimis în străinătate pentru studii de specialitate. [...]
Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă (prezentare)
Postat în Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă în ianuarie 5, 2009 | Lasă un comentariu »
Am ales ca introducere pentru a înţelege metoda Montessori, lucrarea Copilul, fiinţă divină dar neînţeleasă. Având ca autoare pe Maria Montessori, lucrarea reprezintă primul text al acesteia apărut în limba română. Tradusă şi prelucrată de Ilie Şulea-Firu, această broşură a fost scrisă pentru părinţi şi educatori. Voi aşeza pe capitole textul acestei broşuri, pentru o [...]
